17/01/2024
Ipolit Strâmbu (1871-1934) a studiat pictura la Școala de Belle-Arte din București între anii 1889 și 1895. Pe când era student în anul III, l-a ajutat pe Nicolae Grigorescu la vernisarea tablourilor, iar picturile sale viitoare s-au situat sub influența stilistică și tematică a maestrului. A debutat la Expoziția artiștilor în viață, în anul 1895. După absolvire, a obținut premiul I la concursul care îi permitea să studieze în străinătate; astfel, a fost înștiințat că primește o bursă pentru a își perfecționa studiile de pictură la Akademie der Bildenden Künste din München, timp de 3 ani, până în 1899, cu mențiunea că este îndatorat ca la sfârșitul fiecărui an să înainteze Ministerului certificate de la autoritățile școlare respective despre urmarea regulată a cursurilor și progresele realizate. A studiat și la Ažbe-Schule, München, iar un an mai târziu se înscrie la Academia regală, la clasa profesorului Carl von Marr. În ianuarie 1901 a primit o bursă de studiu la Paris, unde rămâne doar câteva luni.
Din anul 1899, Ipolit Strâmbu a fost profesor de desen și caligrafie la Gimnaziul real din Craiova, în același an fiind transferat la catedra de desen și caligrafie la Liceul Sf. Sava din București. A fost profesor de pictură și desen la Școala Națională de Arte Frumoase din București din 1901 cu titlu provizoriu, iar din 1904 cu titlu definitiv până în anul 1932, inițial la secțiunea de băieți, apoi la cea de fete, la care predă împreună cu Dimitrie Serafim. Din anul 1919 și-a condus studenții la practica de vară în Baia Mare. Între anii 1908 și 1911 a fost inspector al învățământului desenului și caligrafiei. Ipolit Strâmbu a fost și delegat al ministerului Cultelor cu alcătuirea Muzeului de Artă Națională.
În anul 1909 a primit medalia Bene Merenti clasa I, pentru merite artistice. În anul 1922 este numit membru al Ordinului Coroana României în grad de Ofițer. În 1931 primește ordinul „Meritul Cultural” pentru Artă Plastică în grad de Cavaler. Este numit profesor de onoare al Academiei de Arte Frumoase în anul 1933.
Ipolit Strâmbu a pictat compoziții cu personaje, nuduri, peisaje arhitecturale sau rurale, naturi statice, flori.
Pictura din imagine intitulată „Calea Rahovei” este semnată și datată în anul 1905 și ilustrează o secvență de iarnă cu personaje angrenate în activități specifice începutului de secol, conturând o scenă pitorească de peisaj urban.
(Irina Cîrstea, muzeograf)
